CONTACT NON STOP 0765-059-580

Epitafe cruci funerare />

25.05.2017

Epitafe cruci funerare

Tuesday 23rd September 2014

Daca sufletul meu Doamne
Prea devreme Tu l-ai vrut
Mângâie Tu Doamne sfinte
Pe cei care m-au pierdut.

N-am vrut sa plec
De lângă voi,
Sa trec in neființa,
Eu m-as întoarce înapoi
Dar nu e cu putința.

Sub aceasta piatra rece
In acest tăcut mormânt
Doarme tot ce-a fost mai dulce
Si mai scump pe acest pământ.

Ferice de acum încolo de morții, care mor in Domnul!
Caci daca credem ca Isus a murit si a înviat,
credem si ca Dumnezeu va aduce înapoi împreuna
cu Isus pe cei ce au adormit cu El.
 

Ai plecat din casa noastră
Fără a spune un cuvânt
Ai lăsat durere-n suflet
Cat trăim pe-acest pământ.

Din întreaga noastră viată
Ce-am muncit pe-acest pământ
A rămas ca amintire
Crucea sfântă pe mormânt.

O scoica albastra e inima mea,
O perla măiastra, iubirea din ea.
Scoica se sparge de stâncile reci,
Iubirea din ea rămâne in veci.

Sub o lespede de piatra,
Doarme o mama si un tata,
Dar părinții mei nu mor,
Ei trăiesc prin fii lor.

Am trăit gândind,
muncind si iubind
voi pleca cu speranța,
ca a rămas măcar ceva,
din fiecare!

Ne-a fost lumea atât de draga,
Si-am muncit o viata-ntreaga.
Din lume noi ne vom duce,
Însoțiți numai de-o cruce.

Ai plecat din lume cu durere grea,
Dar ne-ai lăsat un nume ce-I scris pe crucea ta.
Si crucea ta stă dreaptă, cu aripile-n vânt
Si cu drag ne-așteaptă la tristul tău mormânt.

Curată, blândă si cuminte

Te-ai dus în viața de apoi

Lăsând în urmă oseminte trudite mamă pentru noi.

Acum aducerile-aminte

Ne macină încet durerea,

Că-n viață nu vedem cuvinte,

Să-ți prețuim truda si vrerea.

Azi te strigăm printre morminte

Să vii o clipă înapoi,

Zadarnic, lucrurile sfinte,

Nu se petrec aici la noi.

Ai fost un vis misterios

Si blând din cale-afară

Si prea a fost de tot frumos

De-a trebuit să piară.

Ai plecat precum o stea ce ne-a luminat viețile si vei străluci veșnic in amintirea noastră.

In fiecare zi iți căutam chipul drag.

Ni se pare ca iți auzim glasul si așteptam sa intri pe ușa.

Fiecare lucru ne amintește de tine si îndurerați iți șoptim numele si ne rugam pentru sufletul tău bun.

O, Doamne, cat de mult as vrea,

Dar casa azi ne e pustie

Doar pozele zâmbesc si tare-as vrea

Sa-ti simt prezenta încă vie.

O, Doamne, cat de mult as vrea,

Să fim cu toții iar acasă,

Dar într-o zi ce n-am s-o uit nicicând,

Te-ai stins cu ochii lăcrimați.

Te-am plâns si te vom plânge neîncetat,

Ai fost precum un soare ce-a apus;

Sa fii strălucitor acolo sus !

Sa poți rămâne veșnic ca un vis,

Si blând si pur ca floare de cais,

Sa-ti fie noaptea lina si senina,

Veghează-ne din tara de lumina !

Prea iute, prea de timpuriu

Ai mers pe drumul de tăcere

Pentru cei dragi ești veșnic viu

Iubirea creste din durere.

Tu te-ai supus destinului cuminte,
C-ai fost chemat de bunul Dumnezeu.
Iar noi aprindem candela aducerii aminte,
Din luminița sufletului tău

Îmi va fi dor de soare,
De lună și de stele
De câmpuri, munți, de mare,
Și viers de păsărele…

Pe cer când soarele-i apus,
De ce să plângi privind în sus?
Mai bine ochii-n jos să-i pleci,
Să vezi pământul pe-unde treci,
El nu e mort’ trăiește-n veci
E numai dus

Am scurs de când te-am legănat
Pe fată-mi lacrimi în șir
Tu pleci și nu te-am sărutat
Și ce-mi rămâne suvenir